Global Advanced Tibia Nailing Instruments Numele 2025 Top 6 Inovations

Unghie intramedulară tibială distală (DTN)

Abordare suprapatelară Unghia intramedulară tibială

Unghie intramedulară Tibia Expert

1.Tăiere oblică proximală

Tăierea oblică anterioară la capătul proximal previne iritația ligamentului rotulian.

2. Design avansat de blocare

Designul de blocare proximală avansată crește stabilitatea dorită pentru fragmentul proximal.

3. Blocaj oblic distal

Opțiune de blocare oblică distală pentru a preveni deteriorarea țesuturilor moi și pentru a crește stabilitatea fragmentului distal.

4. Șurub cu filet dublu

Șurub de blocare proiectat cu filet dublu pentru o introducere mai ușoară.

Mecanism de blocare

Design de blocare pentru o fixare mai puternică, reduce dislocarea fragmentelor postoperatorii.

Suport în mai multe puncte

Punctele multiple de fixare oferă stabilitate unghiulară și suport stabil pentru palatul tibial.

Faze de compresie

Dispozitivul dispune de o funcție de ajustare adaptivă, cu modificările morfologice prezentate în ilustrații atât în ​​condiții de precompresie (stare liberă) cât și de postcompresie (strâns montat).

Fixare proximal-distală

Metoda de fixare multiplă de la proximal și distal, indică fracturile tibiale proximale și distale finale.

Design plat pentru inserare ușoară

Capătul distal al unghiei principale are un design plat, facilitând introducerea ușoară în cavitatea medulară.

Șuruburi de blocare unghiulare

Două șuruburi unghiulare de blocare la capătul proximal împiedică rotirea și deplasarea segmentului de fractură.

Curbura anatomică

O curbură anatomică specială asigură poziționarea optimă a unghiei principale în cavitatea medulară.

Șuruburi de blocare a unghiului care se intersectează

Trei șuruburi de blocare a unghiului care se intersectează la capătul distal asigură suport și fixare eficiente.

Versatilitate:

Potrivit pentru majoritatea fracturilor diafiselor tibiale (diax median și unele fracturi distale/proximale), în timp ce alte tipuri (de exemplu, DTN sau Expert Nail) sunt proiectate pentru regiuni anatomice specifice sau fracturi complexe.

Tehnica chirurgicală matură:

Abordarea standard (parapatelară sau transpatelară) urmează o procedură bine stabilită, cu o curbă de învățare mai mică, în timp ce abordările specializate (de exemplu, suprapatelară) necesită pregătire tehnică suplimentară.

Cost-eficacitate:

În comparație cu unghiile specializate precum Expert Nail sau DTN, unghiile standard tibiale intramedulare sunt de obicei mai accesibile, făcându-le potrivite pentru cazurile de rutină.

Compatibilitate largă a implanturilor:

Compatibil cu instrumente universale (de exemplu, șuruburi de blocare, dispozitive de direcționare), în timp ce cuiele specializate (de exemplu, Expert Nail cu sisteme de blocare multidirecționale) pot necesita instrumente brevetate.

1. Pregătirea preoperatorie

Evaluare imagistică: radiografie/CT preoperatorie pentru a confirma tipul de fractură, diametrul și lungimea canalului medular, cu măsurarea tibiei controlaterale ca referință.

Poziționare: în decubit dorsal cu flexia genunchiului 90°-120° și aducție ușoară a șoldului (pentru a reduce tensiunea tendonului rotulian). Un cadru triunghiular radiotransparent poate susține fosa poplitee pentru tracțiune.

Drapaje sterile: sterilizare și drapaj standard ale membrelor, asigurând mobilitatea brațului C.

2. Reducerea fracturilor

Tehnici de reducere închisă

Tracțiune manuală: Asistentul aplică tracțiune longitudinală în timp ce chirurgul palpează creasta tibială și suprafața anteromedială pentru a regla alinierea (lungime, rotație, angulație).

Asistat de instrument:

• Tehnica joystick: șuruburi Schanz introduse în fragmente proximale/distale pentru reducerea pârghiei.

• Prindere percutanată: Pensă de reducere ascuțită pentru fracturi oblice/spirale.

• Distractor: distractor mare plasat coronal (șurub Schanz proximal paralel cu platoul tibial, știft distal în talus sau tibiei distale) pentru a menține lungimea.

3. Localizare punct de intrare

Repere:

• Punctul de intrare la 1 cm distal de marginea platoului tibial anterior, aliniat cu axa medulară.

• Confirmare fluoroscopică: vedere AP se aliniază cu creasta tibială, vedere laterală paralelă cu axa tibială.

Instrumente de deschidere:

• Burghiu canulat peste sârma de ghidare (cu manșon de protecție) sau curba solidă.

• Alezoare de mână (6-8mm) pentru fracturi vechi cu ocluzie de canal.

4. Introducerea și alezarea firului de ghidare

Plasarea sârmei de ghidare: sârmă de ghidare cu vârf îndoit 10-15 mm la vârf pentru trecerea fracturii. Confirmare fluoroscopică la cicatricea fază distală (centrul gleznei).

Protocol de alezare:

• Alezoare flexibile care încep de la 8 mm, crescând cu 0,5 mm până la „chatter” cortical (de obicei 1-1,5 mm > diametrul cuiului).

• Notă: Retragerea intermitentă curăță resturile; evitarea necrozei termice.

5. Inserarea unghiei

Determinarea lungimii:

• Măsurare intraoperatorie: metoda de suprapunere a firului de ghidare sau riglă fluoroscopică (punctul de intrare în articulația gleznei).

• Asigurați-vă că vârful unghiei ajunge la cicatricea fază fără proeminență proximală.

Tehnica de inserare:

• Avansarea mâinii peste firul de ghidare; reglați reducerea dacă apare rezistență.

• Menține reducerea în timpul trecerii pentru fracturile distale.

6. Fixarea șuruburilor de interblocare

Strategia secvenței

• Fracturi stabile pe lungime: Blocarea proximală mai întâi (un singur șurub permite dinamizarea).

• Fracturi instabile de lungime/conminuate: blocarea distală mai întâi urmată de 'palmare pe spate' pentru comprimare.

Blocare proximală

• ≥2 șuruburi prin dispozitiv de vizare (multidirecțională pentru fracturi proximale).

Blocare distală

• Tehnica fluoroscopică: Grinda centrală perpendiculară pe orificiile pentru șuruburi ('cerc perfect'), găurire percutanată.

• ≥2 șuruburi pentru fracturi distale (pot combina orientările AP/oblice).

7. Proceduri finale

Capac de capăt: inserție opțională (previne creșterea osoasă în interior), asigură nicio proeminență a articulației.

Închiderea plăgii: repararea tendonului rotulian stratificat cu suturi subcutanate libere.

8. Management postoperator

Reabilitare timpurie:

• Ridicarea membrelor; monitorizați sindromul compartimental în 24 de ore.

• Inițiați mobilizarea activă a articulației (pompe gleznei, flexia genunchiului) pe POD 1-2.

Protocolul de purtare a greutății:

• Susținere parțială a greutății timp de 6 săptămâni (ajustată în funcție de stabilitate), progresând până la maxim când apare calusul.

Urmărire: Evaluare clinică/radiologică la 2, 6 și 12 săptămâni.